Centrul pentru Jurnalism Independent a publicat, săptămânile trecute, concluziile studiului ”Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”.
Studiul oferă informații importante privind accesul la tehnologie și internet, nevoile specifice ale elevilor, oferă date despre zonele în care există sau nu diferențe între fete și băieți, între elevii din urban și rural sau între ciclurile școlare. De asemenea, studiul oferă informații despre preferința pentru anumite tipuri de conținut, modul în care elevii percep că știu să verifice o informație care le trezește suspiciuni sau motivele pentru care ar considera-o adevărată.
Raportul dezvăluie obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, precum și tipurile de activități preferate (socializare, divertisment, informare etc).
În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi. Subeșantionul elevilor din clasele a III-a și a IV-a a fost constituit din 552 elevi, subeșantionul elevilor din clasele de gimnaziu a fost compus din 740 de elevi, iar subeșantionul elevilor de liceu a fost compus din 560 elevi, fiind reprezentativ la nivel național pentru populația de elevi a României pentru clasele III-IV și V-XII. Eșantionul este reprezentativ, de asemenea, pe categoriile socio-demografice (gen, vârstă, regiune, clasă etc.).
Perioada de culegere a datelor cantitative a fost 22 februarie – 26 martie 2024.
Studiul integral poate fi citit și descărcat de aici.
Iată câteva dintre concluzii:
Internetul: acces și obiceiuri de utilizare
- 95,7% dintre elevii de liceu, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi.
- Elevii de liceu și gimnaziu folosesc cel mai mult internetul pentru a comunica cu prietenii, familia sau cu alte persoane pe rețelele sociale și pentru a urmări conținut media pe rețelele sociale. Toți elevii consumă mai mult conținut de pe rețelele sociale, decât postează conținut.
- ChatGPT este instrumentul de inteligență artificială cel mai cunoscut și cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât și al celor de gimnaziu.
Rețelele sociale: obiceiuri de utilizare
- Cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, WhatsApp, TikTok și YouTube.
- Elevii distribuie online conținut media creat de alții într-o mică măsură, mai mult pe Instagram decât pe TikTok și fac asta de cele mai multe ori prin mesaje private, către prietenii lor, mai ales dacă ei consideră că este un conținut amuzant sau care poate fi de interes pentru aceștia.
- Majoritatea elevilor nu postează conținut pe TikTok – doar doi din zece elevi de liceu și de gimnaziu spun că fac acest lucru.
- Doar 2,2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a afirmă că nu au cont pe nicio platformă sau rețea socială. Doar 29% afirmă că știu să dea report postărilor care îi sperie, supără sau deranjează și 28% știu să seteze conturile să fie private sau disponibile doar pentru prieteni/familie.
Influencerii și creatorii de conținut preferați ai elevilor
Din totalitatea răspunsurilor primite la întrebarea folosită (270), există cel puțin 170 de menționări unice, din care reiese că există o foarte mare diversitate a creatorilor de conținut pe care elevii de liceu îi urmăresc, conturându-se astfel o cultură a micro-influencerilor în funcție de domeniile de interes (muzică, gaming, modeling etc.).
Obiceiuri de informare și relația cu mass-media
- Atât elevii de liceu, cât și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează.
- Pentru elevii de liceu, după discuțiile cu prietenii sau familia, podcasturile (25,9%) și influencerii care abordează știrile zilei sau ale săptămânii (19,6%) reprezintă cele mai frecvent utilizate surse de informare, fiind urmărite zilnic timp de două ore sau mai mult.
- Cele mai puțin utilizate surse de informare pentru elevi sunt sunt:
- presa scrisă (ziare și reviste) – opt din 10 elevi de liceu și de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă;
- radioul – aproape șapte din 10 elevi de liceu și de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă;
- presa online – peste șase din 10 elevi de liceu și opt din 10 elevi de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă.
Haosul informațional: Cum se raportează elevii la informațiile false
- Elevii de liceu spun că cel mai des întâlnesc informații false în online despre viața vedetelor/influencerilor (17%), crize umanitare (15%) sau politică (15%). Spre deosebire de aceștia, elevii de gimnaziu par să nu identifice neapărat domenii sau subiecte generale despre care circulă informații false.
- Primele trei criterii conform cărora elevii de liceu decid dacă o informație este adevărată sunt:faptul că informația confirmă ceea ce știau deja despre subiect (58,9%); faptul că informația apare în mai multe surse (56,6%); faptul că pot identifica sursa sau autorul informației (47%).
- Cinci din 10 elevi de liceu nu fac nimic atunci când identifică o informație falsă și aproape trei din 10 spun că dau report unei postări ce conține informații false. Din discuțiile de grup reiese faptul că elevii sunt mai predispuși să semnaleze prietenilor, familiei sau apropiaților faptul că o informație este falsă, decât să posteze public despre asta pe rețelele sociale.
Mai multe informații găsiți pe siteul www.cji.ro.