Într-o lume în care din ce în ce mai multe lucruri devin digitale și automatizate, anumite competențe capătă tot mai multă valoare. Printre acestea se numără rezolvarea structurată a problemelor, abilitățile de gestionare a timpului și de stabilire a priorităților, capacitatea de a aplica și de a adapta cunoștințele în contexte diferite, ascultarea activă, munca în echipă și argumentarea. Este din ce în ce mai important să pregătim copiii pentru o realitate care se schimbă rapid, în care flexibilitatea, curajul și creativitatea sunt primordiale. Și dacă dorim ca adulții de mâine să gândească precum antreprenorii, inginerii sau artiștii, trebuie să le oferim ocazia, în calitate de elevi, să inventeze proiecte reale și să găsească modalități de a le pune în aplicare.
Acesta este punctul de plecare al proiectului European Innovatory, care le oferă elevilor posibilitatea de a se antrena și de a-și dezvolta competențele de care au nevoie pentru succes în viitor. Este o inițiativă în cadrul căreia aceștia își pot încerca ideile fără teamă, se pot gândi la ele într-un spațiu sigur și se pot testa în situații pe care nu le-au mai experimentat până acum. Pe tot parcursul procesului, ei primesc feedback constructiv din partea profesorilor lor mentori.
Sâmbătă, 22 aprilie, 13 profesori din Cluj-Napoca au fost inițiați în Design Thinking, o metodă care se află în centrul viziunii European Innovatory. Timi Grunzó a prezentat metoda profesorilor. Deoarece cunoștințele practice sunt mai bine integrate decât simpla teorie, profesorii au încercat ei înșiși modul în care Design Thinking poate declanșa gândirea creativă.
Design Thinking este un mod creativ de gândire. “Design Thinking este o abordare a inovării centrată pe om, care se bazează pe setul de instrumente ale designerului pentru a combina nevoile oamenilor, posibilitățile tehnologiei și cerințele de succes și eficiență.” – spune Tim Brown, director al IDEO, o companie de consultanță din Silicon Valley. El a jucat un rol cheie în dezvoltarea acestui mod de gândire.
Ce înseamnă acest lucru în practică?
Procesul este de fapt o succesiune de 5 etape, dar, dacă este necesar, vă puteți întoarce liniștiți la o etapă anterioară și puteți regândi problema sau soluția propusă.
- În primul rând, trebuie să cunoașteți comunitatea, grupul țintă al inițiativei voastre.
- Trebuie să definiți nevoia, problema, situația pe care doriți să o schimbați, să o îmbunătățiți, trebuie să formulați întrebarea la care doriți să răspundeți într-un fel sau altul.
- Acesta este poate cel mai eliberator pas: trebuie să veniți cu cât mai multe idei care pot oferi o soluție. Nu există un răspuns greșit, nu ezitați să ziceți cu curaj orice propunere! Ideea este de a explora toate posibilitățile.
- Alegeți-vă una dintre idei și începeți să o dezvoltați, creând un prototip. Important este să transformăm ideea în realitate, nu să perfecționăm produsul, proiectul, inițiativa. Iar un prototip poate fi un model, o machetă, o situație, un scenariu, orice.
- Ceea ce ați creat trebuie să fie testat! Îl dați altora, îi lăsați să îl încerce, să vă spună părerea lor. Pe baza acestui lucru, dacă este necesar, vă întoarceți la faza de prototipare și modificați, ajustați, dacă trebuie, renunțați și o luați de la capăt până când ajungeți la cel mai bun rezultat final.
Profesorii au văzut cu ochii lor cât de eliberatoare poate fi această metodă. În școlile lor, ei vor ajuta echipe de 3-5 elevi să lucreze timp de o lună pentru a-i conduce pe tineri pas cu pas de la identificarea unei probleme în mediul lor, la testarea ideilor și la alegerea celei mai bune soluții.
Așteptăm cu nerăbdare să auzim ideile elevilor!